Ne vad copiii

Ne vad copiii este una dintre cartile din care ii citesc cu bucurie fetitei mele care a "sarit", nu cu mult, de doi ani. Iar ea sta, asculta, zambeste si repeta pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare ca ii place? Asta pentru ca Marian Stan reuseste sa scrie de sub pielea copilului (al meu, al tau, al lui) si sa fie poet credibil. Suna a paradox, dar astia micii asa cantaresc lucrurile. Iar eu o cred pe fii-mea. Si depun marturie alaturi de ea: Marian Stan e poet. Robert Serban Marian Stan este un autor foarte subtil. El a castigat pariul pe care l-a castigat cindva Creanga. E capabil sa se adreseze si copiilor, dar si adultilor. De fapt ceea ce face el este sa se transpuna in pielea copilului, sa mimeze infantilul si sa faca un proces parintilor si adultilor, in general. Marian ii vede pe adulti ca pe niste copii ratati si cred ca toti, citind cartea asta, ne putem pune mari intrebari: unde ne aflam noi acum, cit de anchilozati si de sclerozati suntem?